Lutră de mare sud-americană

Nu confundați cu vidră de mare.
Lutră de mare sud-americană
La Grădina Zoologică Huachipa, Peru
Stare de conservare

În pericol  (IUCN 3.1)[1]
CITES Appendix I (CITES)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Mustelidae
Subfamilie: Lutrinae
Gen: Lontra
Specie: L. felina
Nume binomial
Lontra felina
(Molina, 1782)[2]
Arealul lutrei de mare sud-americane
Sinonime
  • Lutra felina (Molina, 1782)[1]
Modifică text Consultați documentația formatului

Lutra de mare sud-americană[3] (Lontra felina), numită și nutrie de mare[3] sau vidră marină,[4][5] este o specie de vidră găsită pe coasta Americii de Sud, răspândită din Chimbote până pe Isla Grevy și apoi până pe Isla de los Estados⁠(en)[traduceți].[1] Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii o clasifică drept specie pe cale de dispariție.[1]

Taxonomie

Lutra de mare sud-americană a fost descrisă științific pentru prima oară în 1782 de către Juan Ignacio Molina⁠(en)[traduceți]. Conform ediției a treia a Mammal Species of the World, nu are subspecii.[2]

Taxonomia sa exactă a fost dezbătută din cauza lipsei de date. Un studiu filogenetic din 1987 realizat de C. G. Van Zyll De Jong a propus următoarea fenogramă a Lutrinae, pe baza datelor morfologice.

Fenograma propusă de Jong presupunea că lutra de mare sud-americană s-a descins din vidra orientală cu gheare scurte (Aonyx cinereus) și că cea mai apropiată rudă a sa ar fi vidra americană (Lontra canadensis).[6] Un studiu din 2004 a contrazis cercetarea efectuată de Jong. Următoarea fenogramă a fost propusă ca parte a taxonomiei familiei Mustelidae, pe baza secvențelor de citocrom b⁠(en)[traduceți].[7]

Descriere

Lutra de mare sud-americană este una dintre cele mai mici vidre și mamifere marine,[8][9] măsurând 87 până la 115 cm de la nas până la vârful cozii și cântărind 3 până la 5 kg. Coada măsoară 30 până la 36 cm.[10][11] Blana îi este aspră, cu peri de contur ce măsoară până la 2 cm în lungime și ce acoperă părul lânos, care este des și izolator. Lutra de mare sud-americană este brună închis pe partea dorsală și pe laterale și cervicoloră pe partea din față a gâtului și pe partea ventrală.[10]

Labele lutrei de mare sud-americane sunt înzestrate cu membrană interdigitală⁠(en)[traduceți] și gheare puternice. Partea ventrală a labelor este acoperită parțial cu blană. Lutra de mare sud-americană are 36 de dinți, iar formula dentară⁠(en)[traduceți] îi este 3.1.3-4.13.1.3.2. Dinții sunt dezvoltați pentru a felia în loc să fie pentru a zdrobi. Specia nu prezintă dimorfism sexual.[10]

Reprezentare a lutrei de mare sud-americane, incluzând craniul și structura dentară
Reprezentare artistică de Jacques Christophe Werner, 30 aprilie 1848

Răspândire și habitat

Lutra de mare sud-americană se găsește pe coasta Americii de Sud; arealul său se întinde din Chimbote (9°S) din nordul Perului până la Isla Grevy (56°S) de la vârful sudic al Chile și apoi înspre est până la Isla de los Estados⁠(en)[traduceți] (54°S) din Argentina. Viețuiește în principal în ape sărate, dar se găsește și în râuri cu apă dulce. Este singura specie din genul Lontra care populează în principal habitate marine.[1]

Comportament și ecologie

Two marine otters socializing.
Două lutre de mare sud-americane socializând

Lutrele de mare sud-americane evită activ oamenii. Ca reacție la activitatea umană, petrec mai puțin timp pe coaste și se abat de la vizuinile lor pe durata zilei către fisuri inaccesibile oamenilor.[12] Deși în general evită oamenii, faptul că populează sate pescărești indică abilitatea lutrei de mare sud-americane de a se adapta la urbanizare.[13]

Reproducere

De obicei, la lutrele de mare sud-americane, împerecherea are loc în perioada decembrie-ianuarie și nașterile au loc în perioada ianuarie-martie.[1] Gestația durează 60–70 de zile.[3] Rândul de pui⁠(en)[traduceți] constă în doi până la patru pui, însă cel mai frecvent sunt observați doi.[1] La naștere, puiul cântărește 500–800 g.[3]

Hrănire

Studiile au prezentat variații în funcție de latitudine în dietă, perioade de hrănire și durata scufundării de-a lungul arealului lutrei de mare sud-americane. Lutrele de mare sud-americane din partea de sud a țării Chile se hrănesc cu pești, pe când cele din partea de nord a țării Chile se hrănesc în principal cu crustacee și moluște.[14] Vidrele de pe Isla La Vieja⁠(es)[traduceți], Peru, probabil vânează în mod regulat păsări din specia Pelecanoides garnotii⁠(en)[traduceți] dintr-o colonie.[15] În ianuarie 2009, una a fost văzută în Puñihuil vânând un pui de pasăre din specia Tachyeres pteneres⁠(en)[traduceți].[15] Lutra de mare sud-americană are un comportament oportunist de hrănire, hrănindu-se uneori cu mamifere mici și chiar și cu fructe de la plante precum Greigia sphacelata⁠(en)[traduceți] și Fascicularia bicolor⁠(en)[traduceți].[15]

Amenințări

Activitatea umană pe liniile de coastă reprezintă o perturbare pentru lutrele de mare sud-americane. Oamenii introduc animale domestice care pot de asemenea să le perturbe vizuinile.[12] Oamenii, precum și specii domesticite, pot expune o populație de lutre de mare sud-americane la boală. Lutrele de mare sud-americane se pot încurca în plase de pescuit și să moară.[15]

Au fost găsite microplastice în excremente de lutre de mare sud-americane.[16]

Concurență și prădători

Pescărușii și leii de mare sud-americani⁠(en)[traduceți] pot concura cu lutrele de mare sud-americane pe hrană, despre cei din urmă știindu-se că pot ataca vidre.[15] Orcile și rechinii ar vâna și ei vidre, însă nu a fost observat niciun atac direct.[15]

Paraziți

Lutrele de mare sud-americane sunt cunoscute ca fiind predispuse la infecția cu Toxoplasma gondii de-a lungul coastei centrale și nordice a Chile,[17] deși seroprevalența⁠(en)[traduceți] pentru T. gondii la această specie de vidră este mai mică decât cea de la alte mustelide acvatice precum lutra chiliană (Lontra provocax) și nurca americană în partea de sud a țării Chile,[18] probabil datorită uscăciunii generale din mediul din urmă.[17] Nematozii și acantocefalii sunt de asemenea endoparaziți cunoscuți ai acestei specii.[15]

Stare de conservare

Lutra de mare sud-americană este listată pe Lista roșie a IUCN drept specie pe cale de dispariție și este de asemenea inclusă în Anexa I a CITES.[1]

Note

  1. ^ a b c d e f g h i Mangel, J., Alfaro-Shigueto, J., Verdi, R. & Rheingantz, M.L. Lontra felina”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Accessed on 16 March 2023.
  2. ^ a b Wozencraft, W. C. (). „Order Carnivora”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 603. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ a b c d Dumitru Murariu (). Din lumea mamiferelor. Volumul VI - Mamifere acvatice. București: Editura Academiei Române. pp. 216–217. ISBN 978-973-27-2109-4. 
  4. ^ Spelman, Lucy (). Enciclopedia Animalelor. Litera. p. 258. ISBN 9786066864626. 
  5. ^ „REGULAMENTUL (UE) NR. 1320/2014 AL COMISIEI din 1 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea” (PDF). Uniunea Europeană. Accesat în . 
  6. ^ Jong, C. G. van Zyll de (). „A phylogenetic study of the Lutrinae (Carnivora; Mustelidae) using morphological data”. Canadian Journal of Zoology (în engleză). 65 (10): 2536–2544. doi:10.1139/z87-383. ISSN 0008-4301. 
  7. ^ Marmi, Josep; Lopez-Giraldez, Juan Francisco; Domingo-Roura, Xavier (). „Phylogeny, evolutionary history and taxonomy of the Mustelidae based on sequences of the cytochrome b gene and a complex repetitive flanking region”. Zoologica Scripta (în engleză). 33 (6): 481–499. doi:10.1111/j.0300-3256.2004.00165.x. ISSN 0300-3256. 
  8. ^ „The Hunt: Race Against Time (Coasts)”. BBC. Accesat în . 
  9. ^ „Chilean marine otter: Meet the sea cat”. BBC Wildlife. Immediate Media Company. . Accesat în . 
  10. ^ a b c Jefferson, Thomas A.; Webber, Marc A.; Pitman, Robert L. (). Marine Mammals of the World: A Comprehensive Guide to their Identification (în engleză). San Diego: Academic Press. pp. 539–541. ISBN 978-0124095922. 
  11. ^ „Marine Otter – Lontra felina”. Encyclopedia of Life. n.d. Accesat în . 
  12. ^ a b Gutiérrez, Laura; Vargas, Fernanda; Pinto, Pía; Troncoso, Walter; Santos-Carvallo, Macarena; Sepúlveda, Maritza (). „Impact of human activities in habitat use and activity patterns of the marine otter (Lontra felina) in central Chile”. Latin American Journal of Aquatic Research. 47 (1): 122–128. doi:10.3856/vol47-issue1-fulltext-13 Accesibil gratuit. ISSN 0718-560X – via SciELO. 
  13. ^ Ortiz‐Alvarez, Clara; Alfaro‐Shigueto, Joanna; Mangel, Jeffrey C. (). „Insights into marine otter ( Lontra felina ) distribution along the Peru coastline”. Marine Mammal Science (în engleză). 37 (3): 993–1007. doi:10.1111/mms.12789. ISSN 0824-0469. 
  14. ^ Medina-Vogel, Gonzalo; Rodriguez, Claudio Delgado; Ricardo E. Alvarez, P.; Jose Luis Bartheld, V. (). „Feeding Ecology of the Marine Otter (Lutra felina) in a Rocky Seashore of the South of Chile”. Marine Mammal Science (în engleză). 20 (1): 134–144. doi:10.1111/j.1748-7692.2004.tb01144.x. ISSN 0824-0469. 
  15. ^ a b c d e f g Valqui, Juan (2012-03). "The marine otter Lontra felina (Molina, 1782): A review of its present status and implications for future conservation". Mammalian Biology. 77 (2): 75–83. doi:10.1016/j.mambio.2011.08.004. ISSN 1616-5047.
  16. ^ Santillán, Luis; Saldaña-Serrano, Miguel; Enrique De-La-Torre, Gabriel (). „First record of microplastics in the endangered marine otter (Lontra felina)”. Mastozoología Neotropical. 27: 211–215. doi:10.31687/saremMN.20.27.1.0.12 Accesibil gratuit. 
  17. ^ a b Calvo-Mac, Carlos; Gutleb, Arno C.; Contal, Servane; Ilukewitsch, Vannessa; Muñoz-Zanzi, Claudia; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Exposure to Toxoplasma gondii in Marine Otters (Lontra felina) and Domestic Cats (Felis catus) in an Arid Environment in Chile”. Journal of Wildlife Diseases. 56 (4): 962–964. doi:10.7589/2019-10-269. ISSN 0090-3558. PMID 32609602. 
  18. ^ Barros, Macarena; Cabezón, Oscar; Dubey, Jitender P.; Almería, Sonia; Ribas, María P.; Escobar, Luis E.; Ramos, Barbara; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Toxoplasma gondii infection in wild mustelids and cats across an urban-rural gradient”. PLOS One. 13 (6): e0199085. Bibcode:2018PLoSO..1399085B. doi:10.1371/journal.pone.0199085 Accesibil gratuit. ISSN 1932-6203. PMC 6010287 Accesibil gratuit. PMID 29924844. 
  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
Identificatori taxonomici