Bârsana, Maramureș
| Bârsana | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Biserica de lemn din Bârsana inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO | |
  Bârsana Bârsana (România) | |
 Bârsana Bârsana (Județul Maramureș) | |
| Coordonate: 47°49′0″N 24°3′32″E ({{PAGENAME}}) / 47.81667°N 24.05889°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Comună | Bârsana |
| SIRUTA | 107323 |
| Atestare | 1326 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.557 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 437035 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Bârsana este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Etimologie
Etimologia numelui localității: din n.fam. Bârsan (< tema bâr- + suf. -s + suf. -(e)an) + suf. top. -a. [2]
Muntele localității poartă numele din vechime: Bărsănescu.
Istorie
Prima menționare documentară a localității datează din 1326 (Zurduky);[3] 1328 (proprietatea cneazului Stan Bârsan);[4] 1390 (Barzanfalua).[5].
Regele maghiar Carol Robert de Anjou l-a înnobilat pe Cneazul Stanislău de Bârsana in urma vitejiei arătate în războiul civil pentru tron (începutul secolului al XIV-lea). Din acesta se trag urmasii: Radu - Ioan - Dragoș - Stanca Bârsan - Vlașin si Carol Coroi de Oncesti [6]
În prezent Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale pelerinilor și turiștilor din țară dar și din străinătate[necesită citare] datorită Bisericii de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a Mănăstirii Bârsana, dar și a portului popular, a porților sculptate în stil maramureșean și nu în ultimul rând a bucătăriei din această zonă. De altfel Valea Izei, prin concentrarea de localități de pe cursul ei, oferă călătorului o incursiune în toate aceste elemente atât în Bârsana cât și în celelalte localități.
Lăcașuri de cult
- Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.
- Mănăstirea Bârsana
Personalități locale
- Gavril Ștefanca de Bârsana - episcop ortodox al Maramureșului în perioada 1735 - 1740.[7][8].
- Petre Lenghel-Izanu (1908-1979), dascăl, publicist, folclorist. Vol. Obiceiuri de Crăciun și colinde din Maramureș (1938), Daina mândră pân Bârsana... (schiță monografică) (1979).
- Nuțu Roșca (n. 1932) - profesor, doctor în filologie
- Ion Bledea (n. 1949), sculptor.
- Teodor Bârsan (n. 1944), sculptor. [9]
- Ion Marchiș (n. 1955), sculptor, membru UAP, director la Direcția Județeană pentru Cultură (din 2001). Lucrări: Arc Solar (1984), Mihai Viteazu (1994), Pintea Viteazul (1997), I.C. Brăteanu (1997), Avram Iancu (2001) etc.
Monument istoric
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1720), patrimoniu UNESCO.
Galerie de imagini
-
Biserica de lemn din Bârsana -
Biserica de lemn din Bârsana -
Mânăstirea Bârsana -
Mânăstirea Bârsana
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Radu Popa, 1970: 66, cf. Vasile Iuga de Săliște, Dicționar istoric al localităților din județul Maramures, Cluj-Napoca, Editura Societăți Culturale Pro Maramureș, Dragoș-Vodă, 2012, p. 85.
- ^ Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Baia Mare, Editura Gutinul, 1997; prima ediție în 1940, p. 90.
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Filipașcu, Alexandru, dr. - Enciclopedia familiilor maramureșene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006
- ^ Preot Prof.Dr. Mircea Păcurariu, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, vol.2 (secolele XVII și XVIII), ediția a II-a, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6
- ^ Prof.Dr. Nuțu Roșca, Episcopul Gavril Ștefanca de Bârsana, Sighetu Marmației, Tipografia Aska Grafika, 2010. ISBN 978-973-0-07420-8
- ^ Lumea romaneasca, 19 septembrie 1999, Beatrice Ungar, Formula As
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bârsana
- Panoramă - dorin.devalvr.com Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sculptura manuală la Bârsana - www.teobarsan.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Catapetesme - www.teobarsan.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzeul sculptorului Teodor Bârsan Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și
- Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
- Biserica de lemn din Bârsana
- Mănăstirea Bârsana
- Biserici de lemn din Maramureș
